Muzeul "Casa Amintirilor" Nina Predescu Mehedinți- ROMANIA

CÂNTECELE SPECIFICE MEHEDINŢIULUI CAPĂTĂ ÎN VOCEA NINEI UN SUNET APARTE.



NĂSCUTĂ ÎN BAIA DE ARAMĂÎN SPLENDOAREA MUNŢILOR MEHEDINŢILOR,
 posesoare a unui stil interpretativ extrem de original, Nina Predescu a recidivat, 
la sfârşitul anului trecut, lansând pe piaţă unul dintre cele mai importante materiale, un Mp3 intitulat: 
Eu la nimeni nu-s dator, editat la GS Music Production.Albumul, cuprinde 112 de cântece de mare succes, 
devenite între timp şlagăre şi difuzate de mai toate posturile de radio şi televiziune.
 Nina Predescu îşi trageseva” din semeţia munţiilor, altfel nu se explică vocea sa mereu
 cristalină şi limpede ca apa de izvor, altfel nu-i putem descifra” priza extraordinară la public,
 timbrul personal şi sensibilitatea, eleganţşi trăirea scenică, toate acestea constituind elemente-unicat ale unei cariere cu care foarte puţini solişti se pot lăuda.

A CÂNTAT LA MII DE SPECTACOLE, A OBŢINUT TROFEE IMPORTANTE, 
a fost aplaudată de spectatori din marile capitale ale lumii, a beneficiat de cronici elogioase
 (vezi pe cea semnată de poeta Ioana Proca Floria, ziaristă la România Liberă”),
 a fost răsplătită cu aprecieri de către cei mai vestiţi etnomuzicologi,
 însă a rămas la fel de frumoasă şi curată la suflet, ca-n adolescenţă,
 când bătea la porţile afirmării şi, la numai 16 ani, câştiga, la Drobeta Turnu Severin,
 Premiul I la Festivalul Cântarea României. Nina Predescu, aşa cum s-a mai scris, 
este o apariţie aparte, deosebită pe scena muzicii populare româneşti, care, vorba
 cântecului, atunci când se află pe scenăîn plin recital, comunică cu zeii,  
se-ngână cu florile şi privighetorile, culegând ropote de aplauze şi alinând sufletele spectatorilor.

CÂNTECELE SPECIFICE MEHEDINŢIULUI CAPĂTĂ ÎN VOCEA NINEI UN SUNET APARTE. 
Vorba dulce şi regionalismele zonei de munte le regăsim în aproape toate piesele sale.
 De fiecare dată când este solicitată, Nina, nu acceptă să cânte decât live,
 cum puţini solişti au curajul să o facă. Este o cuceritoare, o învingătoare, o mereu surâzătoare, 
confesându-se că se simte mai aproape de public atunci când dialogheaza cu el.
 Nina iubeşte dintotdeauna folclorul şi, de-a lungul timpului, a adunat, din toate colţurile ţării, 
o colecţie impresionantă de costume populare - peste 300
Nina Predescu s-a desprins cu greu de satul natal, plecând la liceul din Turnu Severin. 
Având reale calităţi vocale şînclinaţii către muzică, pe lângă orele de curs, 
Nina şi-a făcut timp pentru cântat. Aşa a luat contact cu scena Casei Armatei, 
alături de formaţia Danubius, condusă atunci de maestrul Ionel Puia, 
care şi-a pus amprenta asupra carierei sale. Totodată, a întâlnit solişti ca 
Ileana Ciuculete, Valeriu Sfetcu sau Angelica Stoican, iar odată intrată în această “lume” a fost fascinată de ea.

NINA PREDESCU A OBŢINUT PRIMUL PREMIU, LA VÂRSTA DE 16 ANI, la Festivalul Naţional Cântarea României.
 Această primă recunoaştere a talentului său a impulsionat-o şi a determinat-o să fie perseverentă 
şi să nu se oprească, fiind însă conştientă că “talentul nu este totul, dacă
 nu eşti sprijinit… nu realizezi nimic”. Mult timp, Nina Predescu a rupt contactul cu
 lumea muzicii populare, însă a revenit alături de iubitorii de folclor în anul 1996, pe scena 
din Râmnicu Vâlcea, oraşul unde s-a stabilit împreună cu familia sa - soţul şi cele două fete,
 în cartierul Goranu. După niciun an, Nina imprimă primul său album, care s-a bucurat
 de un real succes. Acest album, intitulat “Hai, nană, la Mehedinţi”, a fost realizat sub bagheta 
maestrului Ionel Puia şi cu acompaniamentul Orchestrei Doina Gorjului. De atunci, au mai urmat
 alte şi alte albume, atât individuale cât şi cântate în duet: “Nunta de la Mehedinţi” - cu regretatul 
orchestrator Dorel Manea, de la Ansamblul Doina Argeşului; “Să trăieşti, nană, mulţi ani”;
 “Mândru ai fost munte cântat” - în duet cu solista Irina Zoican; “La cazanul lui Petrică” -
 în colaborare cu Orchestra Doina Gorjului, dirijată de maestrul Aurel Blondea; “Liliac de la Ponoare”;
 “Am un foc la inimioară” ,"Zi tu zău că nu-i aşa ,"- realizat împreună cu solistul Vasile Ciobanu; 
“Mă întorc la mine-n sat”; “Vino, mândro-n grădinuţă” ,"Câţi duşmani mai am şi eu",
 "La mulţi ani Neam Românesc !","Eu la nimeni nu-s dator."- 

UNUL DINTRE MOMENTELE SPECIALE DIN CARIERA NINEI A FOST ÎNTÂLNIREA CU MARIA CIOBANU. 
Aceasta a avut prilejul să stea de vorbă cu ciocârlia cântecului popular românesc,
 într-un turneu în Italia. Pe Nina a impresionat-o modestia acestei mari artiste, 
sufletul său nobil şi bunătatea pe care le-a arătat mereu celor din jur. 
Dar cel mai mult şi mai mult, pe Nina a impresionat-o faptul că Maria Ciobanu, 
o solistă ajunsă deja la o vârstă remarcabilă, cânta întotdeauna live. 
De aceea, Nina consideră că Maria Ciobanu trebuie să fie un model pentru toţi interpreţii de muzică populară.
 Datorită dragostei neţărmurite pentru folclor şi pentru continuitatea acestuia,
 Nina a înfiinţat, în comuna Negoeşti din judeţul Mehedinţi, Grupul Vocal Cârnegeii
Acest grup este format din 20 de copii talentaţi, cu care a avut numeroase imprimări şi apariţii TV. 
Speră că, măcar o parte dintre aceşti copii talentaţi, să bată la porţile afirmării.
Ajutată de familie a făcut posibil să aranjeze o parte a casei ca într-o poveste intitulând acest proiect
 "Casa amintirilor" a fost transformată intr-un adevărat muzeu,mai mult de 300 de costume populare
 întregi şi piese din costume populare foarte vechi şi din multe zone ale ţări dar şi din afară,războie de ţesut,
foarte multe obiecte de uz casnic ,veselă veche sunt aranjate în casa părintească a
 interpretei din satul Negoieşti din jud. Mehedinţi lângă Baia de Aramă.Lucrurile expuse 
sunt fie primite fie personale şi sunt din zona Olteniei.

NINA PREDESCU ARE DOUĂ FETE, AURA ŞI ALINA,
 pe care le iubeşte enorm şi de care este foarte mândră
Niciuna dintre ele nu a urmat-o în ale muzicii,  însă Nina este fericită că fiecare şi-a găsit propriul drum.
 Lumea mirifică a Olteniei, fabuloasă şi plină de lumină prin sufletul ei, mai ales în zona de interferenţă
 ale judeţelor Mehedinţi, Gorj, Vâlcea şi Dolj, se regăseşte cu candoare în vocea strălucitoare a 
Ninei Predescu, o solistă aflată la apogeu, în plină maturitate creatoare, care se pare că nu mai 
are nevoie de nicio prezentare!

Domnica Trop„muma cântecului popular mehedinţean”








Iubitorii melosului autentic au ocazia să o revadă pe 
„muma cântecului popular mehedinţean”, 
Domnica Trop, decanul Academiei cântecului .
Fiica unor ţărani, ea însăşi având 
ca ocupaţie păstoritul, a fost descoperită la vârsta de 27 
de ani de învăţătorul Vasile Căpăstraru.
 Acesta a prezentat-o soliştilor Maria Ciobanu şi Ion Dolănescu,
 aflaţi într-un turneu la Izverna(1973), care au ajutat-o să-şi 
înregistreze piesele la Radio Bucureşti.
Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial
 a acordat titlul de Tezaur Uman Viu rapsodului Domnica Trop din
 comuna mehedinţeană Isverna.

Distincţia respectivă a fost acordată "magicianei sufletului românesc" 
pentru că de 50 de ani aceasta a devenit un reper al muzicii populare
 româneşti şi păstrătoral cântecului autentic vechi,
 specific Olteniei de sub munte.

"Este o recunoaştere a contribuţiei Domnicăi Trop la consolidarea şi 
îmbogăţirea patrimoniului cultural naţional. Cântecele sale au fost 
împrumutate de multe generaţii de interpreţi de muzică populară, 
printre cei care au rămas impresionaţi de vocea sa inegalabilă 
numărându-se Maria Ciobanu, Angelica Stoican şi Ion Dolănescu", 
a spus Emilia Mihăilescu.

Tezaur Uman Viu este o iniţiativă a UNESCO şi are drept scop identificarea
 şi promovarea unor valori culturale de excepţie, purtătoare, păstrătoare şi 
transmiţătoare de modele culturale tradiţionale.

Rapsodul Domnica Trop, născută în 1938, este al 15-lea român care a primit 
acest titlu, printre cei distinşi până în prezent fiind olarul Poll Agoston, 
căluşarul Nicolae Veleanu, mătuşa Floarea Finta, ciobanii Nicolae Piţiş şi
 Dumitru Sofonea.
Pe mama cantecului mehedintean, cum e numită Domnica Trop,
o iubesc şi o respect .
 Mulţumiri domnului Dorin Brozbă pentru tot ce face pentru muma noastră.























Fericirea...

„Fericirea nu este determinata de nivelul de prosperitate 
ci de caldura relatiei dintre inimi si de modul in care percepem lumea. 
Ambele atitudini sunt in puterea noastra. Fiecare din noi este fericit atunci 
cand decide sa fie fericit si nimeni nu ne poate impiedica.” 

Festivalului Copiilor ,,Domnica Trop,,


Deschiderea festivalului- : publicistul Dorin Brozba iniţiatorul acestui
 festival, presedintele juriului Nina Pedescu şi Domnica Trop
 inegalabila interpretă a cântecului autentic Mehedinţean.
12 Oct.2013- Rovinari editia a ll-a a 
Festivalului Copiilor ,,Domnica Trop,,