Nina Predescu: CÂNTECELE SPECIFICE MEHEDINŢIULUI CAPĂTĂ ÎN VOCEA NINEI UN SUNET APARTE.

NĂSCUTĂ ÎN BAIA DE ARAMĂ, ÎN SPLENDOAREA MUNŢILOR MEHEDINŢILOR,

posesoare a unui stil interpretativ extrem de original, Nina Predescu a recidivat,

la sfârşitul anului trecut, lansând pe piaţă unul dintre cele mai importante materiale, un Mp3 intitulat:

“Eu la nimeni nu-s dator”, editat la GS Music Production.Albumul, cuprinde 112 de cântece de mare succes,

devenite între timp şlagăre şi difuzate de mai toate posturile de radio şi televiziune.

Nina Predescu îşi trage“seva” din semeţia munţiilor, altfel nu se explică vocea sa mereu

cristalină şi limpede ca apa de izvor, altfel nu-i putem „descifra” priza extraordinară la public,

timbrul personal şi sensibilitatea, eleganţa şi trăirea scenică, toate acestea constituind elemente-unicat ale unei cariere cu care foarte puţini solişti se pot lăuda.

A CÂNTAT LA MII DE SPECTACOLE, A OBŢINUT TROFEE IMPORTANTE,

a fost aplaudată de spectatori din marile capitale ale lumii, a beneficiat de cronici elogioase

(vezi pe cea semnată de poeta Ioana Proca Floria, ziaristă la “România Liberă”),

a fost răsplătită cu aprecieri de către cei mai vestiţi etnomuzicologi,

însă a rămas la fel de frumoasă şi curată la suflet, ca-n adolescenţă,

când bătea la porţile afirmării şi, la numai 16 ani, câştiga, la Drobeta Turnu Severin,

Premiul I la Festivalul „Cântarea României”. Nina Predescu, aşa cum s-a mai scris,

este o apariţie aparte, deosebită pe scena muzicii populare româneşti, care, vorba

cântecului, atunci când se află pe scenă, în plin recital, comunică cu zeii, “

se-ngână cu florile şi privighetorile”, culegând ropote de aplauze şi alinând sufletele spectatorilor.

CÂNTECELE SPECIFICE MEHEDINŢIULUI CAPĂTĂ ÎN VOCEA NINEI UN SUNET APARTE.

Vorba dulce şi regionalismele zonei de munte le regăsim în aproape toate piesele sale.

De fiecare dată când este solicitată, Nina, nu acceptă să cânte decât live,

cum puţini solişti au curajul să o facă. Este o cuceritoare, o învingătoare, o mereu surâzătoare,

confesându-se că se simte mai aproape de public atunci când dialogheaza cu el.

Nina iubeşte dintotdeauna folclorul şi, de-a lungul timpului, a adunat, din toate colţurile ţării,

o colecţie impresionantă de costume populare - peste 300.

Nina Predescu s-a desprins cu greu de satul natal, plecând la liceul din Turnu Severin.

Având reale calităţi vocale şi înclinaţii către muzică, pe lângă orele de curs,

Nina şi-a făcut timp pentru cântat. Aşa a luat contact cu scena Casei Armatei,

alături de formaţia “Danubius”, condusă atunci de maestrul Ionel Puia,

care şi-a pus amprenta asupra carierei sale. Totodată, a întâlnit solişti ca

Ileana Ciuculete, Valeriu Sfetcu sau Angelica Stoican, iar odată intrată în această “lume” a fost fascinată de ea.

NINA PREDESCU A OBŢINUT PRIMUL PREMIU, LA VÂRSTA DE 16 ANI, la Festivalul Naţional Cântarea României.

Această primă recunoaştere a talentului său a impulsionat-o şi a determinat-o să fie perseverentă

şi să nu se oprească, fiind însă conştientă că “talentul nu este totul, dacă

nu eşti sprijinit… nu realizezi nimic”. Mult timp, Nina Predescu a rupt contactul cu

lumea muzicii populare, însă a revenit alături de iubitorii de folclor în anul 1996, pe scena

din Râmnicu Vâlcea, oraşul unde s-a stabilit împreună cu familia sa - soţul şi cele două fete,

în cartierul Goranu. După niciun an, Nina imprimă primul său album, care s-a bucurat

de un real succes. Acest album, intitulat “Hai, nană, la Mehedinţi”, a fost realizat sub bagheta

maestrului Ionel Puia şi cu acompaniamentul Orchestrei Doina Gorjului. De atunci, au mai urmat

alte şi alte albume, atât individuale cât şi cântate în duet: “Nunta de la Mehedinţi” - cu regretatul

orchestrator Dorel Manea, de la Ansamblul Doina Argeşului; “Să trăieşti, nană, mulţi ani”;

“Mândru ai fost munte cântat” - în duet cu solista Irina Zoican; “La cazanul lui Petrică” -

în colaborare cu Orchestra Doina Gorjului, dirijată de maestrul Aurel Blondea; “Liliac de la Ponoare”;

“Am un foc la inimioară” ,"Zi tu zău că nu-i aşa ,"- realizat împreună cu solistul Vasile Ciobanu;

“Mă întorc la mine-n sat”; “Vino, mândro-n grădinuţă” ,"Câţi duşmani mai am şi eu",
"La mulţi ani Neam Românesc !","Eu la nimeni nu-s dator."-

UNUL DINTRE MOMENTELE SPECIALE DIN CARIERA NINEI A FOST ÎNTÂLNIREA CU MARIA CIOBANU.

Aceasta a avut prilejul să stea de vorbă cu “ciocârlia cântecului popular românesc”,

într-un turneu în Italia. Pe Nina a impresionat-o modestia acestei mari artiste,

sufletul său nobil şi bunătatea pe care le-a arătat mereu celor din jur.

Dar cel mai mult şi mai mult, pe Nina a impresionat-o faptul că Maria Ciobanu,

o solistă ajunsă deja la o vârstă remarcabilă, cânta întotdeauna live.

De aceea, Nina consideră că Maria Ciobanu trebuie să fie un model pentru toţi interpreţii de muzică populară.

Datorită dragostei neţărmurite pentru folclor şi pentru continuitatea acestuia,

Nina a înfiinţat, în comuna Negoeşti din judeţul Mehedinţi, Grupul Vocal “Cârnegeii”.

Acest grup este format din 20 de copii talentaţi, cu care a avut numeroase imprimări şi apariţii TV.

Speră că, măcar o parte dintre aceşti copii talentaţi, să bată la porţile afirmării.

Ajutată de familie a făcut posibil să aranjeze o parte a casei ca într-o poveste intitulând acest proiect

"Casa amintirilor" a fost transformată intr-un adevărat muzeu,mai mult de 300 de costume populare

întregi şi piese din costume populare foarte vechi şi din multe zone ale ţări dar şi din afară,războie de ţesut,

foarte multe obiecte de uz casnic ,veselă veche sunt aranjate în casa părintească a

interpretei din satul Negoieşti din jud. Mehedinţi lângă Baia de Aramă.Lucrurile expuse

sunt fie primite fie personale şi sunt din zona Olteniei.

NINA PREDESCU ARE DOUĂ FETE, AURA ŞI ALINA,

pe care le iubeşte enorm şi de care este foarte mândră.
Niciuna dintre ele nu a urmat-o în ale muzicii, însă Nina este fericită că fiecare şi-a găsit propriul drum.

Lumea mirifică a Olteniei, fabuloasă şi plină de lumină prin sufletul ei, mai ales în zona de interferenţă